Realizări politice în 2006
Description
Vers une europe des résultats Un an d’actionRealizăripoliticeîn 2006ComunicareaomisieiCătrearlamentuluropean,Consiliu,ComitetulconomiciocialuropeanșiomitetulegiunilorCOM(2007) 67 final, 28.02.2007Æ¿Spreuropăezultatelor unnlealizărilorÎnnul006,omisiarecutntrouătapăn Primaumătatenuluiceeaeriveșteealizareabiectivelorearee fostarcatăeinalizarea,stabilitanceputulandatului.a0ai,omisia înunaai,egocierilorpropusnrogramecunembiostabilind cuarlamentuluropeanserieeăsurioncreteneneficiuletăniloruro șionsiliulrivind Cadrulpeni: Europăezultatelor .rogramuleazae financiarlniuniientruo strategieublă demonstrândapacitateae perioada007013 .nacuneniuniiindreptânduencelașiimp urmacestuicord,omisiacătreoluonarearoblemelornstituonaleionsti prezentatnacheteeste0deropunerievizuiteareăacătuonale.posibilăncepereaoiieneraierogramedeinanreaanuarie007.nlus,nunaoiemÎnadrulonsiliuluiuropeaninunie006,efiibrie,onsiliuliarlamentulujunsancordridetatieuverninEuonvenitsupraontivindeformă gestionăriiugetuluiE șiimplinuăriicesteitrategiiubleiujunsanomproficareccesuluiainanrileE.oileormeormisrivindontinuarea procesuluieeformănsticontribuiaealizarearogramelorEnadrulinantuonală ,ncluzândeclaraeoliticăermeazăciarultianual007013.săiedoptatăaerlina5artie007eătretateleembre,arlamentuluropeaniomisie,enÎneeaerivește realizareaoliticilor ,omisiatruărbătorieae0niversareemnăriipusccentuleunereanplicarerogramuluiăuTratateloreaoma.
Sujets
Informations
| Publié par | EUROPEAN-COMMISSION |
| Nombre de lectures | 9 |
| Langue | Latin |
Extrait
Realizări politic î e n 2006
➜
Comunicarea Comisiei
Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
COM(2007) 67 final, 28.02.2007
Spre o Europă a rezultatelor un an al realizărilor
În anul 2006, Comisia a trecut într-o nouă etapă în ceea ce privește realizarea obiectivelor pe care le-a stabilit la începutul mandatului. La 10 mai, Comisia a propus un program de aciune ambiios stabilind a serie de măsuri concrete în beneficiul cetăenilor euro-peni: o Europă a rezultatelor . Programul se baza pe o strategie dublă demonstrând capacitatea de aciune a Uniunii și îndreptându-se în același timp către soluionarea problemelor instituionale și consti-tuionale. În cadrul Consiliului European din iunie 2006, șefii de stat și de guvern din UE au convenit asupra conti-nuării acestei strategii duble și au ajuns la un compro-mis privind continuarea procesului de reformă insti-tuională , incluzând o declaraie politică ce urmează să fie adoptată la Berlin la 25 martie 2007 de către sta-tele membre, Parlamentul European și Comisie, pen-tru a sărbători cea de-a 50-a aniversare a semnării Tratatelor de la Roma. Cetăenii își doresc ca Uniunea să realizeze politici relevante pentru viaa lor de zi cu zi. Strategia de dezvoltare durabilă a UE și strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă , care au drept obiectiv asigurarea unui viitor prosper, echitabil și durabil din punct de vedere economic pentru Europa, sunt astfel în centrul priorităilor Comisiei. În urma lansării Strategiei de la Lisabona revizuite în 2005, în 2006 s-a pus accentul pe aplicarea acesteia. Noul parteneriat între statele membre și Comisie a început să dea rezultate și să contribuie la îmbunătăirea rezul-tatelor economice în întreaga Europă.
¨
Prima jumătate a anului a fost marcată de finalizarea, în luna mai, a negocierilor cu Parlamentul European și Consiliul privind Cadrul financiar al Uniunii pentru perioada 2007-2013 . În urma acestui acord, Comisia prezentat un pachet de pes de propuneri revizuite care posibilă începerea noii generaii de programe de finanare la 1 ianuarie 2007. În plus, în luna noiem-brie, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord pri-vind o reformă a gestionării bugetului UE și o simpli-ficare a accesului la finanările UE. Noile norme vor contribui la realizarea programelor UE în cadrul finan-ciar multianual 2007-2013. În ceea ce privește realizarea politicilor , Comisia a pus accentul pe punerea în aplicare a programului său de lucru pentru anul 2006, prezentând, pe parcursul anului, 74 de propuneri prioritare ale programului de lucru și o propunere suplimentară la începutul anului 2007, ceea ce a condus la un nivel de punere în apli-care de aproape 90%. Acest lucru demonstrează că ciclul de planificare și programare strategică, axat pe un număr limitat de priorităi, este de acum pe deplin integrat în activităile Comisiei. Totuși, acest lucru nu a împiedicat Comisia să reacioneze la evoluia rapidă a situaiei politice, în contextul căreia aciuni neplanifi-cate la începutul anului au trebuit întreprinse rapid pentru a face faă necesităilor urgente, cum a fost cazul, spre exemplu, în timpul crizei din Liban. În urma lansării în 2005 a iniiativei europene pri-vind transparena , o carte verde din 2006 a generat o dezbatere publică de mare anvergură privind meto-dele de îmbunătăire a deschiderii și accesibilităii instituiilor UE. În același context, Comisia a creat un portal web care oferă acces unic la informaiile pri-vind beneficiarii programelor pe care aceasta le ges-tionează în mod direct și a publicat link-uri către sta-tele membre care oferă deja informaii privind benefi-ciarii finali ai cheltuielilor agricole executate în cadrul gestiunii partajate. Comisia a continuat să își dezvolte relaiile cu parlamentele naionale , trimiându-le direct toate propunerile și documentele de consultare
➜ ¿
1. Contribuia Comisiei la perioada de reflecie și perioada următoare: Planul D pentru democraie, dialog și dezbatere -COM(2005) 494. 2. Nota de informare a vicepreședintelui Wallström către Comisie -SEC(2006)1553: Planul D – o dezbatere mai amplă și mai aprofundată asupra Europei.
Spre o Europă a rezultatelor | un an al realizărilor
noi și invitându-le să își prezinte observaiile în vede-rea ameliorării procesului de elaborare a politicilor. Comisia a decis să acorde comunicării un loc cen-tral printre responsabilităile Uniunii Europene pro-punând, într-o carte albă, ca aceasta să devină o poli-tică de sine stătătoare a UE, considerând-o un servi-ciu pentru cetăeni și un instrument al democraiei. Consultarea publică referitoare la cartea albă s-a încheiat cu succes în septembrie 2006 și a fost com-pletată de patru forumuri ale părilor interesate organi-zate pe teme specifice. În cadrul Planului D pentru democraie, dialog și dezbatere 1 , lansat în octombrie 2005 și continuat în
≠
2 noiembrie 2006 , Comisia a organizat numeroase întâlniri și activităi în statele membre pentru a se angaja într-o veritabilă dezbatere cu cetăenii europe-ni și pentru a oferi mijloacele de a aduce preocupările cetăenilor în atenia factorilor de decizie europeni. Politica multilingvismului , care garantează diversi-tatea culturală și lingvistică, precum și dreptul de a interaciona cu instituiile UE în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, reprezintă un factor cheie al apropierii Uniunii de cetăeni. În 2006, Comisia a luat măsurile necesare pentru introducerea a trei noi limbi oficiale (bulgară, română și irlandeză) începând cu 1 ianuarie 2007.
STRATEGIA DE LA LISABONA PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ Anul 2006 a fost marcat de o serie de aciuni legate de strategia pentru creșter și locuri de muncă. La începutul anului 20 Comisia a invitat statele membre să „treac viteză superioară”, iar Raportul anual de a acestui an arată faptul că s-a înregistrat un progres real. Pe parcursul anului, eforturile depuse pentru transpu-nerea aciunii politice în rezultate concrete, ameliora-rea mediului de investiii pentru întreprinderi și crearea de locuri de muncă au fost vizibil intensificate . Este din ce în ce mai evident că reformele anterioare încep să pro-ducă beneficii cuantificabile și se confirmă faptul că apli-carea deplină a strategiei de la Lisabona oferă un potenial pentru câștiguri importante în materie de locuri de muncă și creștere. Pentru anul 2006, Comisia a propus un set de anga-jamente ferme în vederea consolidării reformelor în patru domenii de aciune prioritare : cunoaștere (educaie, C&D, inovare); valorificarea potenialului întreprinderilor, în special pentru IMM-uri; crearea mai multor locuri de muncă, în special pentru tineri – în conformitate cu Pactul european pentru tineret – precum și pentru lucrătorii în vârstă; și energie. Aceste angajamente au fost apro-bate de șefii de stat și de guvern cu ocazia Consiliului European din martie. Anul 2006 a cunoscut o evoluie notabilă a angajamentelor naionale pentru aplicarea strategiei de la Lisabona , în special în cele patru dome-nii definite ca prioritare de Consiliul European. Statele membre se implică din ce în ce mai mult în schimburi de experiene și de idei interesante. Deși toate statele membre au realizat progrese, acestea se difereniază profund în ceea ce privește profunzimea și ritmul refor-melor. Reformele la nivel european din cadrul programului comunitar Lisabona (CLP Community Lisbon Pro--gramme ) înregistrează progrese apreciabile. Până în pre-zent, Comisia a realizat peste 75% din totalul aciunilor anunate în cadrul CLP. Politica de coeziune și-a confir-mat rolul de principal instrument financiar european utilizat pentru realizarea obiectivelor stabilite în mate-rie de creștere și locuri de muncă. Prin intermediul cadre-
Æ
lor naionale strategice de referin negociate cu statele membre, se preconizează o valoa-re a investiiilor alocate creșterii și locurilor de muncă de până la 200 miliarde EUR în cadrul fondurilor structurale. Alte instrumente comu tare, precum politica de dezvoltare rurală, a , de asemenea, orientate de așa manieră încât să contri-buie la strategia pentru creștere și locuri de muncă. În general, noul parteneriat pentru creștere și locuri de muncă s-a dovedit un motor eficient al reformei eco-nomice în Europa. INOVAREA Răspunzând unui apel lansat cu ocazia Consiliului European de primăvară din 2006, Comisia a prezentat o strategie amplă privind inovarea care imprimă direcia către o etapă mai operaională a politicii europene de inovare. Acest program a fost sprijinit de liderii euro-peni în cadrul summitului informal de la Lahti (Finlanda), din 20 octombrie 2006. Un eveniment major al acestui an a fost reprezentat de adoptarea de către Consiliu și Parlament a celui de al șaptelea program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) , precum și de adoptarea de către Consiliu a celui de-al șaptelea program-cadru Euratom pentru activităi de cercetare și perfecionare profesio-nală în domeniul nuclear. PC7 va mări cheltuielile pen-tru C&D cu 41% (la preurile actuale) în perioada 2007 – 2013. Consiliul European pentru Cercetare , recent înfiinat, va canaliza fondurile la nivel UE către cea mai
➜ ¡
3. China, Uniunea Europeană, India, Japonia, Rusia, Coreea de Sud și Statele Unite.
Prosperitate
avansată c e r c e t a r e avangardă. 2007, se așteaptă ca UE să adop-te, în premieră, o nouă metodă de finanare a acti-vităilor cheie de cerce-tare tehnologică prin lansarea primelor Iniiati-ve tehnologice comune TC) - parteneriate pe termen între sectorul public și pri-re urmăresc promovarea pene în domenii tehnologi-ce strategice. Pentru a sprijini inovarea, noul Program pentru com-petitivitate și inovare (PCI) își propune să realizeze o creștere cu 60% a instrumentelor financiare care sti-mulează antreprenoriatul și inovarea. Comunicarea privind „Finanarea creșterii IMM-urilor” a identifi-cat și alte aciuni menite să îmbunătăească accesul la finanare, care ar putea conduce la o triplare a investiiilor iniiale cu capital de risc ale UE până în 2013. De ase-menea, Comisia a prezentat idei privind modul în care stimulentele fiscale ar putea fi folosite de statele mem-bre ca un instrument politic important pentru a stimula cercetarea în cadrul întreprinderilor. În 2006, s-a pregătit terenul pentru înfiinarea Institutului European pentru Tehnologie (IET) , care va reprezenta un nou pol de excelenă în domeniile de inova-re, cercetare și învăământ superior în Europa. În urma unor consultări ample cu statele membre și cu pările interesate, o propunere formală a fost prezentată la sfârșitul anului 2006. Un alt eveniment important a fost reprezentat de închei-erea negocierilor privind ITER (reactorul termonuclear experimental internaional) care au culminat cu sem-narea de către cele șapte pări 3 a Acordului ITER, în luna noiembrie. Proiectul ITER, care își propune să demonstreze potenialul fuziunii ca sursă de energie, va fi cea mai amplă colaborare știinifică de acest tip la nivel mondial și va implica ări reprezentând peste jumătate din populaia lumii.
Ø
Sistemul global de navigaie prin satelit Galileo a pri-mit primele semnale d test din spaiu în ian 2006. În vederea valorificării la maxim a potenialului sistemului Galileo, o carte verde a lansat o dezbatere privind metodele prin care secto-rul public poate crea un cadru adecvat pentru dezvol-tarea aplicaiilor de navigare prin satelit. PIAA UNICĂ În cadrul unei ample revizuiri ale pieei unice , Comisia a lansat, în aprilie, o consultare privind viitorul politicii pieei unice. Consultarea respectivă a arătat că cetăenii, întreprinderile și guvernele din UE sunt de părere că piaa unică joacă un rol esenial în reacia Europei la provocările cu care se confruntă în prezent, dar consideră, de asemenea, că aceasta poate fi îmbunătăită și că necesită o viziune clară pentru a putea face faă noilor provocări. Consultarea se va baza pe idei despre cum se poate îmbunătăi funcionarea politicii pieei unice, care va fi prezentată în 2007. Unul dintre cele mai importante evenimente ale anu-lui 2006 a fost adoptarea directivei privind serviciile . Directiva privind serviciile reprezentă un instrument cheie pentru dezvoltarea întregului potenial al sectorului de servicii din Europa și contribuie la realizarea unei veri-tabile piee interne în domeniul serviciilor. Libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii transfron-taliere vor fi facilitate, iar drepturile consumatorilor în cali-tate de utilizatori de servicii vor fi consolidate prin introducerea unei clauze generale de nediscriminare și a drepturilor la informare. O alta etapă importantă a constat în acordul dintre Consiliu și Parlamentul European privind Regulamen-tul REACH (Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Restricionarea Substanelor Chimice), care va intra în vigoare în iunie 2007. Regulamentul REACH implică o reformă completă în domeniile de producie, comer-cializare, import și utilizare a substanelor chimice. Acesta va ameliora sănătatea și mediul, protejând în același timp inovarea și competitivitatea.
Noua propunere de direc-tivă privind deschi-rea completă a pieei rvicii poștale până în 2009 va reprezenta o altă etapă în deblocarea întregului potenial al unui sector impor-tant al economiei UE. Această propunere va avea un efect direct asupra dezvoltării concurenei, a opiunilor consu-matorilor și a ocupării durabile a forei de muncă, meninând totodată un serviciu universal de înaltă calitate. În sectorul financiar, a fost prezentată o propunere legislativă importantă care stabilește criterii clare pe baza cărora autorităile de control din statele membre eva-luează fuziunile și achiziiile propuse între instituiile finan-ciare. O carte albă privind fondurile de investiii a stabilit posibile îmbunătăiri atât în beneficiul investitorilor, cât și al întreprinderilor, punând accentul pe rentabilitate și difuzarea informaiilor. O comunicare privind garan-tarea depozitelor oferă o serie de măsuri de autore-glementare destinate băncilor în vederea protejării consumatorilor în eventualitatea în care banca este insol-vabilă. De asemenea, Comisia a sprijinit o iniiativă de autoreglementare din partea sectorului de valori mobi-liare privind elaborarea unui cod de conduită care va per-mite operaiuni transfrontaliere de compensare și regularizare eficiente. S-au întreprins primele măsuri în vederea creării unei piee deschise și echitabile de achiziii în dome-niul apărării prin adoptarea unor orientări care să cla-rifice acordarea de contracte în acest domeniul conform normelor UE. În plus, a fost prezentată o propunere de modificare a directivei privind căile de atac în vede-rea consolidării eficienei mecanismelor căilor de atac de care dispun operatorii economici lezai în cadrul procedurilor de achiziii publice. Acest lucru ar trebui să stimuleze în mai mare măsură întreprinderile în ceea ce privește participarea acestora la licitaii pen-tru contracte transfrontaliere. Numărul din ce în ce mai mare al aciunilor în justiie întreprinse de contribuabili în ultimii ani a demonstrat faptul că obstacolele de natură fiscală din calea circu-laiei și a investiilor transfrontaliere sunt în continuare
∞
Prosperitate
frecvente. Prin urmare, Comisia a p pus o ab coordonată la nivel UE a sisteme-lor naionale de impozitare directă . Au fost iniiate consultări cu toate pările interesate privind metodele de a inten fica lupta împotriva fraudei fiscale și a fost pre-zentată o nouă generaie de programe vamale și fiscale menite să amelioreze cooperarea între sistemele naiona-le și să le simplifice funcionarea. În ceea ce privește fis-calitatea indirectă , Comisia a propus eliminarea impozitului indirect pe mobilizarea de capital pentru a sprijini dezvoltarea întreprinderilor din UE. Comisia a continuat să aplice în mod ferm și consec-vent normele comunitare în materie de carteluri, prac-tici comerciale restrictive, fuziuni și ajutoare de stat . Pentru combaterea cartelurilor și a abuzului de poziie dominantă, Comisia a impus amenzi în valoare de peste 2 miliarde EUR. Orientările revizuite pentru stabili-rea amenzilor aplicate în cazul încălcării legislaiei antitrust și comunicarea revizuită privind politica de clemenă vor consolida eficiena aciunii Comisiei și vor oferi orientări mai clare pentru întreprinderi. Adoptarea recentă a orientărilor privind ajutoarele de stat în dome-niile C&D și inovării, capitalului de risc și ajutoarelor de minimis reprezintă un progres important în vederea realizării unui cadru pentru ajutoare „mai puine și mai bine alocate”. Au fost adoptate, de asemenea, noi norme privind ajutoarele de stat în sectorul agricol la sfârșitul anului 2006. „Iniiativa i2010” , care promovează tehnologiile societăii informaionale pentru a contribui la realiza-rea obiectivelor de la Lisabona, este pe deplin pusă în aplicare. În vederea sporirii eficienei serviciilor publi-ce, a fost prezentat un plan de aciune pentru moder-nizarea sistemelor administrative din statele membre cu ajutorul tehnologiilor informaionale până în 2010. Au fost lansate consultări pentru revizuirea cadrului de regle-mentare în domeniul comunicaiilor electronice . În sec-torul telecomunicaiilor , iniiativa Comisiei pentru reducerea taxelor de roaming excesive pentru comu-nicaiile mobile a beneficiat de un sprijin larg, într-un domeniu care oferă beneficii directe cetăenilor.
Prosperitate
TEODAUCĂAIUAR ȘAI TÎNVĂAREA PE T D A VIEII S-a finalizat ultima etapă a procesului legis-e adoptare a „Programului de învăare pe toată durata vieii” 2007-2013. Pentru prima dată, un singur program cuprinde posibilităile de învăare din copilărie până la bătrânee. Actualele programe de învăare pe toată durata vieii au fost în continuare apli-cate cu succes, cu 280 000 de burse acordate în 2006. În urma solicitării formulate în cadrul Consiliului European informal organizat la Hampton Court în octom-brie 2005, Comisia și-a prezentat opiniile privind meto-dele de modernizare a universităilor europene , pentru ca acestea să ofere principalul imbold în materie de inova-re. De asemenea, Comisia a elaborat o recomandare pri-vind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăarea pe toată durata vieii (EQF) pentru a spri-jini statele membre, angajatorii și persoanele în com-pararea calificărilor eliberate de diversele sisteme de educaie și formare profesională din UE. Comisia a subliniat, de asemenea, aspectele cheie pentru com-binarea cu succes a eficienei și echităii în sisteme-le de educaie și formare profesională, precum și contribuia esenială a învăământului pentru aduli la ocuparea forei de muncă, mobilitate și incluziune socială. S-a ajuns, de asemenea, la un acord referitor la propunerea de recomandare privind competenele cheie pentru învăarea pe toată durata vieii , stabi-lind un instrument de referină la nivel european pen-tru competenele de bază care trebuie dobândite prin învăarea pe toată durata vieii, precum și referitor la reco-mandarea de instituire a unei Carte europene a calităii pentru mobilitate . ENERGIE ȘI TRANSPORT În anul 2006, s-au realizat progrese conside-rabile în elaborarea unei politici energetice euro-pene integrate, ca răspuns la solicitarea formulată șefii de stat și de guvern în cadrul reuniunii infor-male organizate la Hampton Court în octombrie 2005. Pe baza cării verzi prezentate de Comisie în luna mar-tie, Consiliul European de primăvară a publicat o listă de măsuri necesare pentru a asigura Uniunii Europene o
±
aprovizionare energie si competitivă și ura . Drept urmare, Comisia a prezentat, împreună cu Secretarul general al Consiliului, un document intitulat „O politică externă care să apere interesele energetice ale Europei”. Comisia a prezentat, de asemenea, un Plan de aciune privind eficiena energetica , reprezentând prima etapă importantă dintr-un pachet de măsuri care vizează promovarea durabilităii, securităii și com-petitivităii pentru energia europeană. Numeroasele aciuni întreprinse în 2006 au pregătit terenul pentru revizui-rea strategică a politicii energetice europene, prezen-tată la începutul anului 2007. În domeniul transportului , Comisia și-a revizuit cartea albă din 2001 privind transportul și a propus instru-mente suplimentare pentru promovarea mobilităii dura-bile. Una dintre aceste noi priorităi se referă la logistica lanului de transport al mărfurilor, care a făcut obiectul unui comunicări prezentate drept primul pas în elabo-rarea unui plan de aciune. Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de măsuri care să contribuie la revitalizarea sectorului feroviar . Începând cu 1 ianuarie, toate serviciile de tran-sport feroviar de marfă au fost deschise concurenei. Această nouă etapă din procesul de revitalizare a indus-triei feroviare ar trebui să constituie un moment de răscru-ce pentru transportul feroviar. EXTINDEREA ZONEI EURO La data de 1 ianuarie 2007, Slovenia a devenit pri-mul stat membru din cea de-a cincea extindere a Uniunii care a intrat în zona euro. Raportul de convergenă din 2006 a arătat că celelalte state UE care beneficiază de o „derogare” realizează progrese în materie de conver-genă, deși fiecare într-un ritm dife-rit. Concluziile unui raport specifi elaborat de Comisie la cererea Lituaniei au arătat că această ară ar trebui să își menină statutul actual. Această eva-luare a fost aprobată de Consiliu.
SOLIDARITATE SOCIALĂ În luna octombrie, Comisia a adoptat o comunicare stabilind cinci domenii în care aciuni concrete sunt necesare pentru a sprijini statele membre în vederea adaptării acestora la schimbările demografice din contextul naional al fiecăruia. Printre celelalte evoluii semnificative se numără prezentarea unei comunicări privind serviciile sociale de interes general care clarifică dispoziiile comunitare existente în acest domeniu, precum și propunerea, urmată de crearea, unui Fond european pentru adaptare la globalizare care permite Comunităii să vină în sprijinul lucrătorilor afectai de efectele secundare ale globalizării. Anul 2006 a fost Anul european al mobilităii lucrătorilor , context în care s-au organizat 2 000 de evenimente în întreaga Europă pentru a sensibiliza cetăenii cu privire la drepturile acestora de a lucra într-un alt stat membru. În ceea ce privește dreptul muncii , Consiliul a aprobat propunerile Comisiei pen-tru promovarea locurilor de muncă decente , atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial. Comisia a consultat partenerii sociali cu privire la metode mai efi-ciente pentru a concilia viaa de familie și viaa pro-fesională , precum și referitor la includerea activă a persoanelor care se află cel mai departe de piaa muncii . Partenerii sociali au fost consultai, de ase-menea, cu privire la necesitatea de a încorpora Convenia OIM privind standardele de muncă în domeniul maritim în legislaia europeană. Ca răspuns la solicitarea formulată în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006, o carte verde a lansat o dez-batere privind modul în care dreptul muncii la nivel european și naional poate contribui la flexibilizarea pieei muncii, asigurând, în același timp, o securitate maximă a lucrătorilor (abordarea „flexicuritate” ). Rezultatele acestui proces de consultări vor fi integra-te în iniiativele privind flexicuritatea pe care Comisia le va prezenta în 2007. Se continuă pregătirile pentru Anul european al dialogului intercultural (2008) , inclusiv prin finaliza-rea procesului legislativ de adoptare a deciziei privind desemnarea anului. De asemenea, s-a finalizat proce-sul legislativ privind noile programe din domeniile culturii, tineretului și cetăeniei active .
≤
DREPTU FUNDAMENTALE ȘI JUSTIIE CIVILĂ În domeniul drepturilor fundament eveniment important a fost reprezentat încheierea, în luna decembrie, a acordu lui politic cu privire la regulamentul de instituire a Ageniei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene . Instituirea, în 2007, a acestei agenii va reprezenta un moment crucial pen-tru capacitatea Uniunii Europene de a promova și asigura respectarea drepturi lor fundamentale în UE. O altă aci importantă a constat în prezentarea une n a -ve de promovare și protejare a drepturilor copilului în cadrul politicilor interne și externe ale Uniunii Europene. Comisia a abordat problema inegalităii între femei și bărbai în Europa prin prezentarea unei noi foi de parcurs privind egalitatea între femei și bărbai pen-tru perioada 2006-2010 și prin înfiinarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Bărbai și Femei . Pentru a consolida cetăenia europeană, Comisia a propus facilitarea exercitării drepturilor electorale ale cetăenilor UE în alegerile europene, în statul de reședină al acestora. O carte verde privind protecia diplomatică și consulară a cetăenilor europeni în ările tere a propus direcii de aciune pentru informarea cetăenilor într-un mod mai eficient, examinând sfera de aplicare a proteciei de care aceștia ar trebui să beneficieze și perfecionând struc-turile și resursele necesare. În ceea ce privește justiia civilă, Comisia a prezen-tat opiuni referitoare la mijloacele de îmbunătăire a executării deciziilor judiciare în domeniul monetar în Europa. O propunere de regulament pentru introdu-cerea de norme referitoare la legislaia aplicabilă în materie de regim matrimonial ar trebui să amelioreze situaia pentru un număr din ce în ce mai mare de cupluri internaionale care divorează în UE. În aceeași ordine de idei, o carte verde privind reglementarea conflictelor de drept în materie de regim matrimonial a iniiat un proces de reflecie asupra posibilelor aciuni
➜ ¬
Solidaritate
comunitare în acest domeniu. În sfârșit, o carte verde privind rolul societăii civile în eforturile întreprinse la nivel comunitar pentru combaterea dr gurilor a explorat posibilităile de a impli mai mare măsură persoanele afectate direct de problema drogurilor în procesul . MIGRAIE De la adoptarea Abordării globale a migraiei de către Consiliul European din decembrie 2005, s-au întreprins primele aciuni concrete în vederea reali-zării unei veritabile politici europene privind migraia. Principalele realizări ale Abordării globale includ: lan-sarea mai multor operaiuni maritime comune în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic, contribuia UE la discuiile din cadrul ONU în materie de migraie și dezvoltare, stabilirea unui program de lucru cu ările africane, o cooperare consolidată cu ările meditera-neene și africane precum și alocarea rapidă a unui sprijin comunitar pentru a consolida în mai mare măsură capacităile de gestionare a migraiei în Senegal și Mauritania cu scopul de a contribui la îmbunătăirea controlului migraiei pe rute maritime. Comisia a abordat problema imigrării ilegale pro-punând o serie de aciuni practice pentru a răspunde presiunii migratorii de la frontierele externe ale UE. Având în vedere afluxul de imigrani clandestini la frontiera de sud a Uniunii, Comisia a propus un model integrat pentru îmbunătăirea capacităii UE de a-și gestiona frontierele externe maritime . Comisia a propus, de asemenea, metode de a intensifica dialo-gul și cooperarea cu Africa privind problemele de migraie . COEZIUNE EUROPEANĂ Negocierile privind pachetul de reglementări în materie de politică de coeziune pentru perioada 2007-2013 au fost finalizate în luna iunie. Orientările strategice ale Comunităii, aprobate de statele memb-re în octombrie, au stabilit priorităile investiiilor ulte-rioare, în special în materie de cercetare, inovare, eco-
≥
nomia cunoașterii și capital uman. Alături de alocarea resurselor comunitare în funcie de statul membru și de obiectivul prioritar, aceste orientări asigură cadrul pentru negocierile privind aproximativ 450 de progra-me operaionale care urmează să fie prezentate de statele membre și de regiuni. PROTECIA MEDIULUI, SCHIMBĂRILE CLUIRMAABTICĂE AȘ IR GEESSUTRISONAREA D IL ELOR În iunie, Consiliul European și-a reafirmat angaja-mentul ferm de a urmări o dezvoltare durabilă prin aprobarea noii Strategii de dezvoltare durabilă a UE pentru o Europă extinsă. Prin adoptarea în 2006 a strategiilor tematice privind mediul urban, pro-tecia solurilor și pesticidele , Comisia dispune de acum înainte de șapte „strategii tematice” (privind aerul, solurile, deșeurile, resursele naturale, pesticide-le, mediul și mediul marin) care constituie elementele principale ale celui de-al șaselea program de aciune pentru mediu. O strategie comunitară privind încuraj-area produciei durabile de biocarburani fabricai din produse agricole a fost de asemenea prezentată, alături de un plan comunitar privind stoparea dimi-nuării biodiversităii în UE până în 2010. În 2006, schim climatice au figurat mod constat ca prio-rit ă i p e a g e n d a politică. Pe par-cursul anului, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și-a demonstrat via-
bilitatea în faa perturbăril pieei. O comunicare a st agenda pentru extinderea ac tem la noi sectoare și gaze. A fost prezentată, de asemenea o legislaie privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviaia civilă în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. O sarcină majoră în 2006 a constat în verifica-rea și aprobarea planurilor naionale de alocare a certificatelor de emisii ale statelor membre pentru a doua perioadă a schemei de comercializare a certifi-catelor de emisii (2008-2012). Pe plan internaional, Comisia a jucat un rol princi-pal în cadrul celei de-a douăsprezecea conferine a părilor la Convenia privind schimbările climatice, precum și în cadrul întâlnirii părilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto (Nairobi, noiembrie 2006). S-au realizat progrese în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește Fondul special pentru schimbări cli-matice, și s-a stabilit drumul de urmat pentru a ajunge la un acord privind necesitatea angajamentelor de reducere a emisiilor după 2012. O carte verde privind viitoarea politică maritimă pentru Uniune a lansat unul dintre cele mai ample pro-cese de consultare din istoria UE. Acest proces are drept obiectiv consultarea cetăenilor cu privire la modul în care aceștia doresc să gestioneze mările și oceanele, încercând în același timp să stabilească un echilibru durabil care să ină cont de dimensiunile eco-nomice, sociale și ecologice. În ceea ce privește politica comună în dom pescuitului , Consiliul a adoptat primul cadru co plex privind conservarea resurselor halieutice din Marea Mediterană, precum și propunerea Comisiei de a întări controlul și respectarea reglementărilor cu ajutorul tehnologiei moder-ne. Comisia a asigurat, de asemenea, reînnoi-rea unor acorduri de parteneriat importante în domeniul pescuitului cu ări tere precum Groenlanda și Mauritania. În domeniul politicii agricole comune (P Comisia a propus reformarea organizării comu pieei vitivinicole pentru a spori concurena în acest
¥
Solidaritate
ctor. În decembrie, miniștrii agricul-in UE au ajuns la un acord privind o complexă a sistemului de ajutor destinat producătorilor de banane . Procesul de reforme a fost continuat cu pregătirea unei propuneri privind o politică orientată în mai mare măsură spre piaă pentru sectorul fructelor și legumelor , propune-re care a fost prezentată la începutul anul 2007. În februarie 2006, Consiliul a luat o decizie privind orientările strategice ale Comunităii pentru politi-ca de dezvoltare rurala în perioada 2007-2013, urmărind să realizeze obiectivele de dezvoltare dura-bilă stabilite la Göteborg și să contribuie la strategia de la Lisabona revizuită pentru creștere și locuri de muncă. Alături de normele de aplicare, aceste orientări oferă cadrul pentru negocierile privind 96 de programe de dezvoltare rurală prevăzute . Pentru a simplifica PAC în beneficiul agricultorilor, adminis-traiilor și întreprinderilor, Comisia a propus stabilirea unei singure organizări comune a pieei (OCP) pentru toate produsele agricole, care să înlocuiască cele 21 de OCP existente.
➜ √
eScuritateșiilb
JUSTIIE ȘI AFACERI INTERNE Pentru a dezvolta în continuare spaiul de libertate, securitate și justiie, Comisia a prezentat o comunica-re în care sunt explorate posibilele metode de îmbu-nătăire a funcionării politicilor UE pe baza tratate-lor existente. O comunicare a propus crearea unui sis-tem complex pentru o evaluare obiectivă și impar-ială a măsurilor întreprinse de UE. Pentru prima dată, a fost evaluată aplicarea la nivel naional a planului de aciune de la Haga și a fost publicat primul raport pri-vind aplicarea acestui plan. Consiliul European din decembrie a aprobat evaluarea intermediară a politici-lor UE și a invitat statele membre să exploreze în continuare posibilităile de îmbunătăire a procesului decizional. În contextul gestionării frontierelor, Comisia a pro-pus crearea echipelor de intervenie rapidă la frontieră care oferă asistenă statelor membre confruntate cu dificultăi extreme de gestionare a frontierelor externe. Un pas important în sporirea coerenei politicii comune în domeniul vizelor a con-stat în prezentarea unei propuneri pentru un Cod comun al vizelor . Pentru a sprijini extinderea spaiu-lui Schengen, Consiliul și Parlamentul au ajuns la acord politic privind măsurile care pregătes cadrul legislativ pentru Sistemul de Informaii Schengen din a doua generaie (SIS II) . A fost luată o iniiativă pentru consolidarea cooperării poliienești în Europa prin propunerea de integra a Oficiului European de Poliie (EUROPOL) în cadrul UE, pentru a spori controlul democratic. În domeniul cooperării ju -ciare în materie penală , Comisia a abordat problemele grave legate de lipsa recuno-așterii reciproce a deteniei pre-ventive între statele membre pro-punând o decizie europeană d control judiciar în cadrul proceduril presenteniale între statele membr Uniunii Europene.
eµtrate
În decembrie, s-a realizat o etapă importantă în sporirea pregătirii UE pentru a face faă atacurilor teroriste prin propunerea unui program european de protecie a infrastructurii critice . Într-un document strategic privind securitatea reelelor și a informa-iilor , Comisia s-a pronunat în favoarea unei campa-nii de sensibilizare care urmărește să încurajeze între-prinderile, persoanele și organele administrative din Europa să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja datele și echipamentele. În materie de securitate aeriană , UE a luat măsuri în vederea combaterii noilor ameninări legate de sub-stanele explozive lichide, restricionând lichidele pe care pasagerii au dreptul să le aducă la bordul aero-navelor. Comisia a contribuit, de asemenea, la înche-ierea cu succes a unui nou acord cu SUA privind informaiile despre identitatea pasagerilor (PNR) , în urma hotărârii Curii Europene de Justiie din mai 2006 de anulare a deciziilor pe care se baza acordul anterior. În sfârșit, Comisia a adoptat dispoziiile de aplicare a amendamentului privind securitatea adăugat la codul vamal comunitar, care urmăresc spo-rirea securităii lanului de aprovizionare a UE, faci-litând în același timp comerul internaional. SĂNĂTATE ȘI SECURITATE S-a ajuns la un acord politic rivind Programul de sănătate al 7-2013 , care stabilește l pentru finanarea de re Comisie a unor proiecte eferitoare la sănătate în cursul acestei perioade. Pentru a sprijini coopera-rea între sistemele de sănătate ale statelor membre și pentru a asi-gura certitudinea juridică în conformitate cu legis-aia comunitară, Comisia a sat o consultare privind ena medicală transfron-Portalul de sănătate al
© 2010-2024 YouScribe