Communist Century , livre ebook
118
pages
English
Ebooks
2015
Obtenez un accès à la bibliothèque pour le consulter en ligne En savoir plus
Découvre YouScribe en t'inscrivant gratuitement
Découvre YouScribe en t'inscrivant gratuitement
118
pages
English
Ebook
2015
Obtenez un accès à la bibliothèque pour le consulter en ligne En savoir plus
Publié par
Date de parution
14 mai 2015
Nombre de lectures
0
EAN13
9781785382185
Langue
English
Poids de l'ouvrage
1 Mo
From the very origins of the communism, in the radicalised European working class movements of the late 19th Century, a vast an complex ideological movement that would eventually dominate much of humanity a century later emerged. The 20th Century was communism's century, a belief system that promised utopia managed instead to spread terrific suffering and bloodshed in its wake. The expansion of communist revolutions around the world after the two world wars, communism's first state in Russia, Stalinism and the dictator's empire in Eastern Europe and the influence of communism in China, Asia, South America and Africa are all covered here in this short introductory guide by Chris Kostov. For those who are unfamiliar with the fundamentals of 20th Century history, or for students who want a better grasp of the broad scope of change during the century, this is an indispensable guide.20th Century Lives is a new series from Explaining History, taking pivotal figures from the last century and exploring their legacies in an accessible and concise way; ideal for history enthusiasts, students and first time readers of modern history.
Voir
Publié par
Date de parution
14 mai 2015
Nombre de lectures
0
EAN13
9781785382185
Langue
English
Poids de l'ouvrage
1 Mo
Contents
Pubîser ïnormaîon îî ïnroducîon îîî
Caper One 1 Caper Two 11 Caper hree 15 Caper Four 39 Caper Fîve 71 Caper Sîx 85 Caper Seven 90
Aso Avaîabe 111
THE COMMUNIST CENTURY
From Revolution To Decay: 1917 to 2000
By Crîs Kosov
wwwexpaînîngîsorycom
Publisher Information
Pubîsed în 2015 by Andrews UK Lîmîed wwwandrewsukcom
he rîg o Crîs Kosov o be îdenîIed as e Auor o îs Work as been assered by îm în accordance wî e Copyrîg, Desîgns and Paens Ac 1998
Copyrîg © 2015 Crîs Kosov
A rîgs reserved No par o îs pubîcaîon may be reproduced, sored în a rerîeva sysem, or ransmîed, în any orm or by any means wîou e prîor wrîen permîssîon o e pubîser, nor be oerwîse cîrcuaed în any orm o bîndîng or cover oer an a în wîc î îs pubîsed and wîou a sîmîar condîîon beîng împosed on e subsequen purcaser Any person wo does so may be îabe o crîmîna prosecuîon and cîvî caîms or damages
Introduction
ï îs quîe curîous ow communîsm emerged rom uopîan îdeas or abso-ue equaîy and cassess socîey, sared by varîous pîosopers roug e ages, o a deaîed socîopoîîca and economîc îdeoogy deveoped by Kar Marx and Frîedrîc Enges în e 19 cenury and ow îs îdeoogy urned îno a oaîarîan sysem wîc conroed e desînîes o ¼ o e word’s popuaîon a îs peak he conronaîon beween e communîs and non communîs words became e deInîng îdeoogîca srugge o e 20 Cenury, and î generaes no sorage o împoran quesîons or us Among e many îssues surroundîng e rîse and a o communîsm are: How and wy communîsm coapsed across e gobe? Wa are e dîferen varîaîons/devîaîons o e communîs îdeoogy? Wy was î condemned by many democraîc counrîes as a crîmîna poîîca regîme? Wa were e major eaures and crîmes o ese communîs regîmes? Wy many wesern îneecuas embraced and en abandoned e communîs îdeoogy? And wy îs ere nosagîa owards communîsm în e ormer communîs counrîes? hîs book aemps o answer ese and oer quesîons surroundîng communîsm by anaysîng e key poîns and evens în îs deveopmen and demîse hereore, îs book îs more îke a guîde an an encycopaedîa o communîsm and îs aîm îs o gîve e necessary background or urer readîngs More an 20 years ave passed sînce e a o e Berîn Wa în 1989 and many key documens abou varîous aspecs o e communîs regîmes ave been decassîIed makîng researc on communîsm muc easîer an ever beore On e one and îs dîsance în îme and new prîmary sources aow îsorîans and
oer researcers încudîng e auor o îs book o be abe o ave a more împarîa ook a e evens o e recen pas bu on e oer and, we can observe an încreasîng number o aemps o promînen communîss în Russîa, Bearus, Bugarîa, Serbîa and oer counrîes o wîewas e crîmes o e communîs dîcaorsîps hese aer aemps rey on e ack o recen popuar books and oer sources în e Wes and even în e ormer communîs counrîes wîc aîm o ofer a non-îdeoogîca bu goba ook a e communîs regîmes and erîage and e împac o communîsm on e 20 cenury îsory Ceraîny, no book or auor can caîm o be compeey împarîa and objecîve and ï wî no dare o împose suc a caîm ï wî ry, owever, o presen e îsory o communîsm în suc a way a aows e acs and major evens o ak more an my own emoîons or e emoîons o any oer îsorîan wo as ever dea wî e opîc Ceraîny, î îs very ard o ak or wrîe abou communîsm wen many o îs vîcîms, perperaors and wînesses are sî aîve and emoîonay învoved wî î bu î îs my duy as a îsorîan and exper on modern Cenra and Easern Europe o ace îs caenge ï ope a îs book wî provoke e îneres and curîosîy o many readers o go urer and expore în more deaî e împac o communîsm on e 20 cenury ï aso srongy encourage everybody wo îs îneresed îno communîsm and ow î reay works o read Anîma Farm by George Orwe (1903-1950), wo managed o summarîse e woe communîs îdeoogy wî e sores perec descrîpîon: “A anîmas are equa, bu some anîmas are more equa an oers”
Caper One
he Emergence o Communîsm în e 19 Cenury
he îdea o a cassess socîey based on common ownersîp and equaîy dîd no appear în e 19 cenury As eary as e 6 c BCE, e ancîen Greek pîosoper and maemaîcîan Pyagoras (ca 570 BCE – ca 495 BCE) ounded în Croone, souern ïay a communîy o îke-mînded pîosopers wo waned o esabîs a jus and cassess socîey hîs îdea înluenced anoer ancîen Greek pîosoper Pao (ca 428 BCE-ca 348 BCE) wo wen even urer and wroe în îs reaîse he Repubîc a în e îdea socîey peope woud sare no ony eîr propery bu aso eîr spouses and cîdren Laer, e Essenes – a Jewîs sec wîc was popuar beween e 2nd c BCE and 1s c CE aso procaîmed communa ownersîp as we as some eary Crîsîan groups Suc Crîsîans caîmed a prîvae propery was evî and quoed e New Tesamen o prove a Jesus Crîs waned egaîarîanîsm, dîsapproved o money-cangers, ax coecors and oer we-of peope and even caed em îeves hese Crîsîan communîs îdeas became very popuar among Manîceans, Gnosîcs, Caars, Bogomîs and oer eary medîeva Crîsîan secs he Bogomîs, wo emerged as a sec în e 10 c CE spread eîr eacîngs rom Bugarîa across e Bakans o ïay and France, beîeved a everyîng maerîa ad come rom e devî Oer noabe exampes rom anîquîy încude e Sparacus save revo or equa rîgs în 73-71 BCE wîc împressed Sovîe and Eas European communîss so muc a a number o Russîan and oer Eas European aeîc cubs are sî caed Sparacus (Sparak în Russîan), as we as e Mazdak movemen în 5 c Persîa wîc aso demanded communa ownersîp
he peasans în medîeva Europe sared e manorîa andodîng sysem Sîmîar sysems prevaîed în Japan and ïndîa oo Under e manorîa (known aso as seîgnîorîa) sysem e peasans ed and rom e ord, cuîvaed eîr Ieds ogeer and ad communa use o e vîage propery Feeîng a ese common rîgs were reaened, many peasans joîned e Peasans’ Revo o 1381 în Engand and e Peasans’ War o 1524-1525 în Germany he eader o e German peasan însurgens homas Münzer (1489-1525) openy rejeced prîvae propery and esabîsed a communîs egaîarîan socîey în e sma own o Müausen, hurîngîa, wîc ased ony or a year unî Münzer’s execuîon he Proesan sec o e Anabapîss pîcked up Münzer’s egaîarîan îdeas and rîed o upod em în souern Germany and Swîzerand bu ey were severey persecued by bo Roman Caoîcs and maînsream Proesans because o eîr rejecîon o prîvae ownersîp Durîng e Engîs Cîvî War (1642-1651) ere were aso some poîîca and reîgîous groups suc as e Leveers and e Dîggers wo demanded an egaîarîan socîey he Dîggers aemped o pu eîr îdeas îno pracîce by armîng on common and he 16 and e 17 cenurîes were aso e îme wen homas More (1478-1535) and Tommaso Campanea (1568-1639) wroe eîr amous works Uopîa and he Cîy o e Sun More îmagîned în îs Uopîa a perec uopîan egaîarîan socîey în wîc everybody was equa excep e aeîss wo were oeraed bu dîsrused Campanea reînsaed Pao’s îdeas or a perec egaîarîan socîey în he Cîy o e Sun were a peope îved and worked în a cîy wî a perec cîmae and îvîng condîîons and sared eîr propery, wîves and cîdren under e supervîsîon o oicîas wo made sure a e dîsrîbuîon was jus and aîr he 18 and 19 cenurîes, owever, were e îme wen modern capîaîsm emerged, anks o e încreasîng îndusrîaîsaîon în Wesern Europe he poor workîng and îvîng condîîons o e workers în e new acorîes made European workers and poor peope în genera muc more responsîve an ever beore
o communîs and oer egaîarîan îdeas wîc promîsed em radîca dîsrîbuîon o propery and wea he Frenc Revouîon o 1789 broug messages or economîc jusîce and some Frenc revouîonarîes suc as Jean-Pau Mara (1743-1793) and Françoîs-Noë (known as Graccus) Babeu (1760-1797) caed or e equa redîsrîbuîon o wea among a Frenc peope Babeu even organîsed în 1796 îs secre revouîonary acîon Conspîracy o e Equas, wîc aîmed o esabîs a new poîîca regîme based on common ownersîp o a propery Babeu was arresed and execued în 1797 bu îs îdeas înspîred a number o oer Frenc înkers and revouîonarîes în e 19 c suc as: Henrî de Saîn-Sîmon (1760-1825), Louîs Banc (1811-1882), Cares Fourîer (1772-1837), Pîerre-Josep Proudon (1809-1865), Eîenne Cabe (1788-1856) and e Brîîs socîa reormer and pîoneer în e cooperaîve movemen Rober Owen (1771-1858) hînkers suc as Saîn-Sîmon and Proudon consany aked abou eîr vîsîons o a jus egaîarîan socîey and e evîs o prîvae propery Rober Owen esabîsed în 1825 a se-suicîen cooperaîve agrîcuura-îndusrîa communîy caed New Harmony în ïndîana bu î evenuay aîed due o persîsîng dîsagreemens among îs members Cabe and Fourîer aso înspîred e auncîng o varîous seemens în e USA based on eîr îdeas o communa propery he Engîs oower o Rober Owen, Jon Goodwîn Barmby (1820-1881) ounded în 1841 e London Communîs Propaganda Socîey and caîmed a e coîned e erm communîsm în 1840 ater îs conversaîons wî Frenc revouîonarîes bu mos probaby by e 1820s, e Frenc îneecuas and revouîonarîes aready used e erm socîaîsm and by e 1830s e erm communîsm hese erms became popuar în e 1840s among e German îneecuas as we, wo used e erm socîaîsm o descrîbe a sae în wîc a or amos a propery îs owned by e sae and communîsm as e rejecîon o any ownersîp o propery a a Even oug e erm communîsm, rom e Laîn word communîs – common/unîversa, was born and appîed Irs în France în e eary 19 cenury, î urned îno a uy ledged
poîîca îdeoogy wî îs modern deInîîon ater e pubîcaîon o e pampe he Communîs Manîeso by Kar Marx (1818-1883) and Frîedrîc Enges (1820-1895) Bo o em were German pîosopers and poîîca eorîss îvîng în Engand în e 1840s as émîgrés wo led e German saes because o eîr poîîca vîews ïn a eer o îs aer Marx expressed îs persona moîvaîon wî e oowîng saemen: “ï we ave cosen e posîîon în îe în wîc we can mos o a work or mankînd, no burdens can bow us down, because ey are sacrîIces or e beneI o a; en we sa experîence no pey, îmîed, seIs joy, bu our appîness wî beong o mîîons, our deeds wî îve on quîey bu perpeuay a work, and over our ases wî be sed e o ears o nobe peope” Wen Marx and Enges me în 1844, ey reaîsed a ey ad muc în common and or a reason ey sared workîng ogeer Besîdes conrîbuîng o Marx’s wrîîng, Enges aso suppored Inancîay îs rîend unî e res o îs îe Marx and Enges creaed a new poîîca îdeoogy wîc woud aer become known as Marxîsm he wo German pîosopers recognîsed e înluence o varîous oer înkers în e creaîon o e new îdeoogy he German pîosopers Georg Hege (1770-1831), Ludwîg Feuerbac (1804-1872) and ïmmanue Kan (1724-1804) înluenced Marx and Enges as we as e îdeas and eorîes o e Brîîs economîss Adam Smî (1723-1790) and Davîd Rîcardo (1772-1823) as we as e above menîoned Frenc revouîonarîes and înkers, suc as Henrî de Saîn-Sîmon, Louîs Banc, Cares Fourîer, Pîerre-Josep Proudon and oers hese Frenc eorîss were caed by Marx and Enges uopîan socîaîss o dîferenîae em rom eîr own eory wîc ey caed scîenîIc communîsm Marx caîmed a: “he pîosopers ave ony înerpreed e word, în varîous ways: e poîn, owever, îs o cange î” hereore, Marx’s goa was no ony o wrîe bu o cange e word by Indîng oowers o îs îdeas wo were ready o appy em unîversay, across e gobe Aempîng o make îsory scîenîIc Marx and Enges deveoped e concep
